ACTUALIZARI

Playlist martie 2012



luni, 26 septembrie 2011

Editarea pro și contra - Elemente de editare

A fost greu să găsesc un punct de pornire pentru această prezentare. Va avea mai multe subdiviziuni, cel mai probabil 4 sau 5. 

Pentru început am decis să mă opresc asupra câtorva aspecte legate de poziționări diferite față de editare în general și în particular. Știu că o parte dintre cei care citesc vor fi lezați într-o formă sau alta. Îmi cer scuze, asta este percepția mea.

Editarea este privită de către anumite persoane ca pe ceva ce contravine eticii sau moralității. Este percepută ca un fel de "prostituție". Sentimentele lor sunt atât de profunde, încât cu greu poți spune ceva care să-i convingă că lucrurile nu pot fi privite doar în alb și negru. Aparent ei sunt adepții SOOC, dar cu tentă extremistă.
Denumirea de SOOC (Straight Out Of the Camera), desemnează o imagine obținută numai cu ajutorul aparatului, fără editări ulterioare. Asta presupune că pot utiliza întregul potențial al aparatului și că pot manipula scena înainte de a realiza imaginea. 
Din păcate termenul a fost mai mult sau mai puțin denaturat, fiind transformat forțat într-un sinonim pentru lipsa de intervenție la orice nivel. Această idee nu are nici o legătură cu SOOC. Poate fi o filosofie în abordarea fotografică, de ce nu, dar nimic mai mult. 

Respingerea în mod radical a editării are la bază mai multe motive:
- mulți consideră că (numai) aparatul produce un rezultat natural, dar și aici cu o "corectitudine" împinsă la extrem în sensul că nici asupra setărilor aparatului nu prea se acceptă intervenția. Editarea tocmai pentru o reprezentare cât mai aproape de realitate este utilă în majoritatea cazurilor;
- apoi partizanii acestei poziții nu înțeleg ce înseamnă "editare" și nu fac diferența între un "machiaj" discret spre natural și unul strident. Pentru ei doar termenul "machiaj" este deja prea mult și dacă cumva recurg la acest instrument, vor abuza când nu este cazul;
- în final, o parte utilizează această atitudine pentru a-și justifica realizările mai mult sau mai puțin eșuate. Dar nu fac asta oricum, ci se așează pe o poziție de superioritate față de restul.

Radicalizarea poziției înainte să știi ce presupun de fapt alternativele nu este de preferat. Practic cei ce fac asta își neagă accesul la o serie de abordări în exprimare, care poate chiar li se potrivesc și le-ar permite să spună mult mai mult decât o fac prin poziția adoptată. Asta pe de o parte. Pe de alta, nu înțeleg că dezideratul lor cu privire la naturalețe nu poate fi comparat cu exemplul clasic al înfrumusețării artificiale prin operații estetice. Există o graniță între ele. Ceea ce surprinde aparatul nu este și ceea ce vedem sau ceea ce este natural în mod necesar. Aparatul nu poate da un etalon al naturalului, pe care să-l folosim ca referință. Adesea ajungem la natural numai prin editare, iar imaginile prezentate needitate pot fi mai mult sau mai puțin un "machiaj" nereușit. Și acesta este punctul de plecare în abordarea editării.

Fotografia nu este un mediu prielnic pentru extreme, cel puțin nu la început. Un stil se dezvoltă după cât mai multe experiențe, cât mai variate. Excepțiile sunt ... excepții.

Astfel, cei care susțin editarea tuturor imaginilor nu au nici ei o poziție mai fericită. Își fundamentează abordarea pe ideea că din aparat este imposibil să scoți fotografia pe care o dorești - nu poți avea WB corect, expunerea corectă, culori etc.
Nu este un punct de vedere cu care sunt de acord. Mai mult, mi se pare una dintre cele mai neinspirate sugestii pentru un începător. Nu atât pentru că minimizează importanța setărilor unui aparat foto, dar are un impact negativ asupra întregului proces de realizare a unei fotografii. Un începător nu are suficient de multă experiență pentru a discerne cum trebuie un asemenea îndemn și deschide drumul spre o serie de excese și percepții eronate.

Pentru mine, preferabil este să pornim de la ideea că direct din aparat se poate scoate un rezultat bun sau cel puțin o bază solidă. Asta presupune să înțelegi și să știi să folosești atât aparatul, cât și elementele constitutive ale unui cadru.

Poate veți spune că cele 2 poziții sunt atât de diferite, încât ori ești cu noi, ori împotriva noastră. Nu există cale de mijloc! Oare?
În primul rând, editarea vine și ca un răspuns la o realitate - cei mai mulți dintre noi nu se manifestă într-un mediu controlat, nici măcar la nivel minim.
De exemplu, de câte ori ne permitem să avem o instalație de lumini în teren atunci când realizăm o fotografie? Sau de câte ori ne permitem să ne alegem momentul în care realizăm o fotografie? Ori locația ș. a. m. d. Este o realitate de care ne lovim. Prin editare se încearcă repararea acestor neajunsuri. Cât de departe se merge, depinde de fiecare și voi reveni asupra acestui aspect. 
Este corectă o asemenea abordare? Era să spun că da, cât timp are un scop nobil. Nu cred că poate spune cineva dacă este sau nu. Nu este fair-play? Față de cine? De cei care nu știu să editeze? Dar nimic nu-i împiedică să învețe. Față de cei care se cred superiori pentru că nu poartă machiaj, bijuterii? Probabil "conflictul" transcende dincolo de lumea fotografiei atunci și poate fi o discuție fără final. Eu cred că aici nu este o situație comparabilă.

Nici măcar din aparat nu există imagine pură. Ea suferă o serie de modificări, rezultatul final, un Jpeg, este produsul unor "editări". 

Și cei care dispun de toată logistica pentru a obține imagini foarte bune (și prin "imagine bună" nu mă refer strict la calitate), tot recurg la mici retușuri ulterioare.
În al doilea rând, editarea ne permite să arătăm ce am văzut noi într-un cadru, nu ce era acolo în mod real.
Să nu se înțeleagă că susțin editarea și că deja m-am plasat într-o tabără, dar trebuie să mă adresez și acelor situații în care nu beneficiem de condiții prielnice pentru a fotografia în primul rând și apoi să accept faptul că limitările tehnice nu permit obținerea unui rezultat similar cu realitatea de fiecare dată. În timp, în mod cert veți căuta acele condiții și veți renunța la multe cadre când ele nu se întrunesc. Depinde de exigența și posibilitățile fiecăruia. Este o cu totul altă experiență să așezi lumini, să compui, să cauți, să aștepți. Nu are nici cea mai mică legătură cu click-click în fața unui calculator.
Și am spus "similar", pentru că fotografierea nu înseamnă numai reprezentare. Imaginea finală nu trebuie să fie identică cu cea reală, uneori poate păstra doar anumite aspecte și nimic mai mult. Este o modalitate de exprimare.
Și asta mă duce la următoarea problemă. Cei care pur și simplu fotografiază la început, o fac mai ales pentru a documenta și mai puțin pentru a interpreta ce văd. Neajunsul acestei abordări, chiar dacă nu reprezintă o manifestare artistică, este faptul că totul va fi pur întâmplător. Ce vezi, ce vrei să arăți, s-ar putea să nu mai ajungă la cel ce vizualizează imaginea și astfel să devină un efort inutil. Așa se explică de ce, de multe ori, imaginile începătorilor sunt aspru criticate. Fiecare element care contribuie la construcția unei imagini este important și nu trebuie ignorat.


Recapitulând, editarea nu înseamnă în mod necesar o profanare, o introducere a falsului. Trebuie să privim lucrurile în perspectivă și să identificăm când este necesară, de ce și dacă am fi putut face ceva ca să reducem gradul de intervenție asupra imaginii sau nu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...