ACTUALIZARI

Playlist martie 2012



miercuri, 22 septembrie 2010

Critica ... constructivă

Des mă găsesc în postura de a critica. Mai puţin pe alţii în mod specific, dar aşa în general cum e ţară, cum e conducerea, cum nu sunt altele. Acesta este un alt tip de critică. Aici vreau să mă refer la critica adusă celor din jurul nostru.
Chiar şi când am criticat ocazional (sau nu, mi-e greu să apreciez) pe cineva, consider că am greşit destul de mult. Bun, aş putea să mă consolez că este totuşi o critică constructivă, asta fiind desigur permisă. Este larg acceptată ideea că o "critică constructivă" este de preferat celei "ne-constructive". Adică cum o veni asta, greu de spus. "Ne-constructivitatea" criticii are aşa, o tendinţă naturală de a fi imposibil de definit şi imposibil de personalizat. Pentru fiecare om în parte s-ar aplica alt model şi de aici imposibilitatea de a le separa. În primul rând critica e critică, nu, nu în sensul de "criză", ci prin însăşi definiţia ei este o arătare cu degetul a unor greşeli sau defecte în primul rând şi apoi (uite că vine şi partea "constructivă") de îndrumare spre corectarea lor (asta dacă cumva mai apare şi dacă cumva după prima parte cel supus criticii mai este receptiv).
Dar cine acceptă critica? Păi cineva care are curajul să recunoască şi dorinţa să devină mai bun. Asta e calea spre perfecţionare. Oare? Sau dacă este o cale, este ea cea de preferat, cea mai rapidă?
[despre acest "curaj" cu altă ocazie, merită puţină atenţie]
Cel mai probabil nu. Din foarte multe motive. Şi cel mai puternic şi curajos om de fapt este fragil când e vorba de realizările sale, de acţunile sale, de intenţiile sale. Orice om simte nevoia de apreciere. Supus repetat unor critici "constructive" va ajunge fie să le ignore (eventual să acţioneze contrar), fie să-şi piardă încrederea în sine.

Şi atunci, de ce să criticăm o persoană?  De ce să nu o lăudăm întâi? A greşit cu ceva? Trebuie să te gândeşti întâi dacă nu cumva şi tu ai greşit cândva la fel sau poate şi tu ai fi greşit în situaţia respectivă şi dacă ţi-ar fi plăcut drept ajutor pentru corectare o abordare critică sau o laudă.
Să dau un exemplu cu poza de mai jos.
Orange/Green UGLY
Poţi spune că "este urâtă" din prima sau "ce urâtă este, puteai să o încadrezi altfel". Deja când ai precizat că este "urâtă", restul va fi mai greu de asimilat. Eventual eu ar fi trebuit să răspund "de parcă tu eşti mai frumos" şi treaba era terminată.
Dar dacă spui "ce frumoasă este! încadrată aşa (şi dai şi exemplu, nu spui ce ai visa tu să faci, dar de fapt nici tu nu poţi, dar le dai sfaturi altora) este deosebită. îţi place?" sau "deosebit de frumoasă, îmi place cum ai pus în evidenţă lucrul X. ai putea să pui în evidenţă aşa şi lucrul Y".
Deja când ai început cu o formă de apreciere, sfaturile următoare sunt primite cu mult mai multă deschidere. Poate nu o fi o regulă, poate unii nu pot primi sugestii de felul lor, asta nu înseamnă că abordarea nu este una de preferat. Măcar şi pentru tine. Dacă la început vorbeai cu fruntea încruntată, acum o faci cu zâmbetul pe buze.

Acum mulţi ani am citit o carte de Dale Carnegie, care nu mi-a schimbat viaţa, dar mi-a schimbat puţin perspectivele. Am periodic tendinţa de a reveni la obiceiurile proaste, dar mă gândesc mereu la cartea lui.

Să nu uit că el se adresa acum 100 de ani unor probleme la fel de actuale şi astăzi, semn că reacţiile oamenilor nu sunt în mod necesar ceva schimbător în timp, ci anumite constante probabil ne caracterizează din prima zi de apariţie.
Pentru cei care nu ştiu engleză, cartea este tradusă şi în româneşte. Şi nu este o reclamă, de fapt cartea nici nu contează dacă reţinem ideile de bază. Nu trebuie să faceţi ce scrie acolo sau în altă parte pas cu pas. Important e să te gândeşti de două ori înainte de a critica ... pardon, nici nu mai folosim cuvântul ăsta, de a lăuda.

Fundamental Techniques in Handling People [Tenhici fundamentale în interacţiunea cu oamenii]
Don't criticize, condemn, or complain. [Nu critica, condamna sau plânge]
Give honest and sincere appreciation. [Arată o apreciere onestă şi sinceră]
Arouse in the other person an eager want. [Trezeşte în cealaltă persoană o dorinţă puternică]

Six Ways to Make People Like You [Şase modalităţi de a-i determina pe ceilalţi să te placă]
Become genuinely interested in other people. [Fii interesat cu adevărat de ceilalţi]
Smile. [Zâmbeşte]
Remember that a person's name is, to him or her, the sweetest and most important sound in any language. [Aminteşte-ţi numele acelei persoane, pentru ea este cel mai frumos şi important lucru din lume]
Be a good listener. Encourage others to talk about themselves. [Fii un bun ascultător. Încurajează-i pe ceilalţi să vorbească despre ei]
Talk in the terms of the other person's interest. [Vorbeşte cuprinzând interesele celuilalt]
Make the other person feel important and do it sincerely. [Determină cealaltă persoană să se simtă importantă şi fă-o sincer]

Twelve Ways to Win People to Your Way of Thinking [12 feluri în a-i determina pe ceilalţi să gândescă ca tine]
Avoid arguments. [Evită contradicţiile]
Show respect for the other person's opinions. Never tell someone that he or she is wrong. [Arată respect pentru opiniile celorlalţi. Nu spune niciodtă cuiva că greşeşte]
If you're wrong, admit it quickly and emphatically. [Dacă ai greşit, recunoaşte repede şi cu empatie]
Begin in a friendly way. [Începe într-o manieră prietenoasă]
Start with questions to which the other person will answer yes. [Începe cu întrebări la care celălalt să răspundă cu da]
Let the other person do the talking. [Lasă-i pe ceilalţi să vorbească]
Let the other person feel the idea is his/hers. [Lasă cealaltă persoană să creadă că ideea îi aparţine]
Try honestly to see things from the other person's point of view. [Încearcă sincer să vezi lucrurile din perspectiva celuilalt]
Sympathize with the other person. [Fraternizează cu cealălalt]
Appeal to noble motives. [Fă apel la motivaţii nobile]
Dramatize your ideas. [Sintetizează-ţi ideile]
Throw down a challenge; don't talk negatively when a person is absent; talk only about the positive. [Începe o provocare personală - nu vorbi de rău când o persoană nu este de faţă, doar de bine]

Be a Leader: How to Change People Without Giving Offense or Arousing Resentment [ Fii un lider: Cum să schimbi oamenii fără să jigneşti sau să stârneşti resentimente]
Begin with praise and honest appreciation. [Începe cu laude şi aprecieri sincere]
Call attention to other people's mistakes indirectly. [Atrage atenţia asupra greşelilor celorlalţi în mod indirect] - nu uitaţi asta dacă observaţi că am greşeli de scriere :)
Talk about your own mistakes first
. [Vorbeşte mai întâi despre greşelile tale]
Ask questions instead of directly giving orders. [Pune întrebări în loc să dai ordine]
Let the other person save face. [Acţionează astfel încât să păstrezi respectul de sine al celuilalt]
Praise every improvement. [Laudă fiecare îmbunătăţire]
Give the other person a fine reputation to live up to. [Oferă celuilalt o bună reputaţie]
Encourage them by making their faults seem easy to correct. [Încurajează-i prin convingerea în a crede că greşelile lor sunt uşor de corectat]
Make the other person happy about doing what you suggest
. [Induce-i celuilalt o stare de bine referitor la sugestiile date]

Acum nu mai rămâne decât să-mi aduc aminte de asta mai des şi eu.

PS. Traducerea îmi aparţine, sper să fie cât de cât aproape de realitate. Aştept eventuale sugestii pentru îmbunătăţire.

2 comentarii:

  1. Foarte interesant articolul. De curand, m-am apucat si eu de citit o carte (http://ecx.images-amazon.com/images/I/41QBmUpqQgL._SS500_.jpg) cumparata anul trecut (autorul e un mare profesor in domeniul "gandirii invatate") in care se regasesc aceste aspecte. De la inceput m-am intalnit cu expresia "O persoana pusa mereu pe argumentare nu e deloc atragatoare. Exista metode mai constructive pentru a explora un subiect". Mi-e destul de greu sa inteleg ce vrea sa spuna. In gandirea mea, a aduce argumente intr-o discutie e un fapt menit sa pastreze obiectivismul in ceea ce priveste subiectul respectiv. Intr-o discutie teoretica cu un subiect tehnic nu prea ramane loc de subiectivism. De exemplu discutam care e varianta mai avantajoasa : diesel sau benzina. In cazul asta, fara argumente nu putem duce la capat o discutie din care sa putem trage o concluzie minimala.
    Si totusi, in viata de zi cu zi, avem mai mult sau mai putin discutii tehnice. Dar si in cele "ne-tehnice" exista o logica ce sta agatata cumva, de argumente...cum scapam de ele, pentru a avea "o minte armonioasa" ?

    RăspundețiȘtergere
  2. Argumentele tale s-ar putea să nu fie acceptate de către partea adversă, chiar dacă sunt valide. Trebuie întâi să înțelegi punctul ei de vedere, ce o determină să adopte acea poziție, dacă poziția poate fi schimbată sau nu (de exemplu discuții pe teme religioase), cu ce cost vine schimbarea poziției (bani, demnitate, i se năruia scara de valori și altele). Până să începi expunerea unor argumente, trebuie să pregătești terenul pentru ele. Foarte dificil de făcut asta. Trebuie tact, adaptabilitate, experiență ...
    Apropo, discuția diesel vs. benzină nu este una cu final, e ca și cum ai compara un castravete cu o banală. Sunt seamănă, sunt alimente, dar au scopuri diferite, deși dacă ți-e foame te saturi cu ambele.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...