În această prezentare descoperim ce noutăți aduce LR4 cu procesarea 2012 și cum se prezintă față de 2010. Partea bună este că ambele sunt disponibile în LR4 și este ușor de lucrat cu ele pe rând. Pentru început voi folosi această imagine.
LR4 se laudă cu un nivel de recuperare a zonelor supraexpuse fără precedent. Am selectat imaginea și am apăsat Develop. Aici se mențin panourile superior și inferior, dar cele laterale se modifică cu noi opțiuni. Nu le prezint acum pentru că o voi face când este momentul potrivit.
Dacă am vreun dubiu asupra zonelor cu probleme, apăs tasta J. Lucrez în 2012 după cum se poate observa.
Și probabil vă întrebați cum de numai acele zone sunt considerate pierdute când imaginea este toată albă (aproape). În LR4 cred că se pune accent pe ce nu se mai poate recupera deloc și ni se arată asta. Poziția lor oficială îmi confirmă acest lucru într-o măsură destul de mare. Voi relua testul în versiunea finală. Până atunci principiul de funcționare se menține.
Să trecem mai departe. Dacă schimb cu 2010, lucrurile se modifică radical.
Când am o imagine procesată în 2010, programul mă va anunța și o pot actualiza la standardul 2012. Sfatul meu este să nu vă grăbiți. Dacă imaginile sunt OK, nu este nevoie de trecerea la 2012 pentru că poate avea rezultate nedorite. Lucrați cu o copie virtuală întâi. Asta este valabil și pentru versiunea finală.
Să facem un experiment. Vă prezint imediat opțiunile în detaliu, acum să vedem rezultatele. Ajustări la o primă vedere în 2012.
Să încercăm același rezultat în 2010. Seamănă și nu prea. Voi puteți încerca să le aduceți și mai aproape una de cealaltă. Eu de obicei dacă trebuie să acord mai mult de câteva minute pentru întreaga imagine (procesul de "editare" în deplinătatea lui), consider că am ratat-o inițial și foarte rar merg mai departe.
Din păcate există și mici probleme.
Imaginea de mai sus versus o schimbare substanțială cu White la numai -1. Este o eroare recunoscută, cel puțin acesta a fost răspunsul pe care l-am primit de la un angajat Adobe, astfel de lucruri fiind de așteptat la o versiune beta.
Cu Tone Curve în alte combinații îmi dă o imagine complet neagră la schimbări de numai o unitate pe același control White, când mă duc spre +.
Rezultatul final cu noua metodă de procesare îl iau cu rezerve în condițiile astea.
Voi duce totuși mai departe comparația pentru aceste ajustări, ele fiind esențiale în foarte multe situații. Fac asta și pentru a le înțelege. În viitor poate se schimbă, în alte programe au poate alte denumiri, dar în esență produc efecte similare.
În LR3 am histograma împărțită în Recovery ...
... și Exposure pentru a controla această zonă.
În LR4 ea a fost împărțită în 3 secțiuni. Și puteți observa acum imaginea de mai sus și cea de mai jos cu diferențele aferente, pentru că pot controla recuperarea unor detalii fără să modific expunerea întregului cadru. În momentul în care totul va funcționa corect, rezultatele ar putea fi și mai interesante.
Recovery corespunde într-o oarecare măsură cu Whites.
Exposure din LR3 este acum o combinație de Highlights ...
... și Exposure, care cel puțin teoretic ar putea permite un control mai bun în ambele direcții (să reducem sau să adăugăm). Desigur aveam înainte și Tone Curve pentru a duce mai departe controlul. Nu că ar fi dispărut, îl descoperim imediat.
De la LR3 la LR4 pierd Brightness. Este discutabil dacă schimbările făcute la acest nivel sunt sau nu profunde. Am spus la început că nu mi se par majore. Se aplică destul de bine clișeul "evoluție", nu "revoluție".
Există deja o serie de critici asupra modificărilor, pentru că ajungi uneori să te scarpini cu mâna dreaptă la urechea stângă și în LR tocmai lipsa unor asemenea ipostaze era unul dintre plusuri.
Voi selecta acum o imagine subexpusă. Eu pentru a lucra cu ea și în 2012 și în 2010, i-am făcut o copie virtuală.
Resetarea modificărilor aplicate se face cu acel Reset mare din dreapta jos, dar atenție că va muta automat procesul în 2012. Resetarea unei valori se face cu dublu click pe denumirea ei, resetarea tuturor din Tone se face cu tasta Alt și Tone devine Reset Tone (se aplică și la alte secțiuni din Develop).
Recuperarea zonelor subexpuse se făcea în 2010 cu Fill Light.
La valoarea maximă, efectul este unul semnificativ.
În 2012 Fill Light devine Shadows.
Problema este că nu are un efect similar și iar pot doar să presupun că acționează direct asupra datelor disponibile și cum se poate observa nu am foarte multă informație în acea zonă. Sau este un alt defect. Nu am primit nici un răspuns pentru această situație particulară din partea celor de la Adobe.
Am încercat și cu un Jpeg (în ideea că nu ar putea procesa NEF-ul cum trebuie), dar rezultatele au fost la fel. În plus am descoperit noi ciudățenii tot în combinație cu Whites. Whites se comportă ca un Fill Light, dar de proastă calitate și în plus acum Highlights în loc să reducă, la valorile negative intensifică efectul.
Aici mai au de lucrat. Procesarea în 2010 nu prezintă nici un fel de probleme.
Să începem editarea propriu-zisă. Fiecare părticică din Develop o voi prezenta pe măsură ce va fi folosită pentru a urma o procedură de lucru.
În general pașii recomandați sunt:
- Luminozitate;
- Reducerea zgomotului;
- WB (White Balance);
- Contrast;
- Sharpness (claritate);
- Saturația și canale de culoare;
- Vignetare;
- Corectarea perspectivei și a distorsiunilor;
- Decupare și îndreptare;
- Salvare și imprimare.
Sunt 10 la număr. Eu însă prefer o altă abordare - evident că nu toți sunt necesari la fiecare imagine:
- Luminozitate - este expunerea generală a cadrului și pentru că LR nu interpretează exact fișierul RAW, în majoritatea cazurilor sunt necesare corecții la acest nivel - pentru Nikon dacă ADL este oprit, diferențele de luminozitate între original și ce afișează LR sunt mai mici sau inexistente;
- White Balance - dacă expunerea nu are nevoie de corecții importante la început, prefer ca WB să fie primul pas;
- Decupare și îndreptare - LR are funcții destul de performante în acest sens - îmi place să am o viziune cât mai bună asupra compoziției acum și nu la final;
- Reducerea zgomotului - să știu mai bine ulterior la ce nivel trebuie să duc claritatea, deoarece reducerea zgomotului estompează detaliile;
- Sharpness - la nivel global sau punctual, uneori combinat cu reducerea zgomotului, trebuie găsit un echilibru;
- Contrast - unii preferă să înceapă cu un contrast puternic încă de la prima mutare, eu prefer să corectez ceva mai târziu (destul de rar), dacă nu există o lipsă evidentă de contrast de la început;
- Saturația - dacă se optează pentru un contrast mare, recomand o reducere a intensității culorilor;
- Corectarea perspectivei și a distorsiunilor - recunosc că fac asta foarte rar, deși uneori se impune cu necesitate;
- Vignetare - când este cazul, pentru a o elimina pe cea produsă de obiectiv sau pentru a adăuga în vederea accentuării compoziției;
- Salvarea și printarea imaginilor sunt opționale în mod special în mediul LR.
Acești pași se pot întrepătrunde la nevoie, nu este ceva absolut fix pentru orice cadru. Este mai mult cum aș face dacă s-ar impune o trecerea a imaginii prin întreg procesul.
Să începem editarea primei imagini.
Sursa. © Tracie76Stock.
WB pare evident a avea nevoie de o corecție mai rapid decât Expunerea, chiar dacă sunt zone cu probleme. Tasta J.
Fiind un Jpeg, 2010/2012 vor reprezenta la fel aceste zone. Nu se pune problema unei procesări așa cum avem la RAW.
Un Jpeg conține mai puțină informație utilă.
WB are 2 abordări. WB corect în mod absolut și WB care deși nu este cel corect, poate produce, fie un efect interesant, fie să modifice modul în care percepem imaginea, uneori chiar semnificativ. În general WB cald determină o poziție mai relaxată din partea privitorului (Temp spre dreapta).
Pentru un RAW am mai multe opțiuni în ceea ce privește WB.
Dacă îi dau Auto, observați cum se schimbă valorile.
În LR Auto tinde să producă rezultate ceva mai reci, dar este destul de precis în aproximare. Mai am un NEF cu WB greșit în mod intenționat. Să vedem ce face cu el.
Dacă vreau să "încălzesc" imaginea, mut Temp spre dreapta. Tint va controla nuanța.
Scopul deseori este o imagine plăcută și nu una corectă 100%.
Să revenim la cadrul nostru cu fetița. În primul rând se observă că am mărit extrem de mult panoul din stânga. Îmi trebuie așa acum pentru a vedea cât mai bine modificările.
Cu White Balance Selector dacă mă plimb prin cadru, în stânga văd efectele și pot alege o anumită combinație de culori care să pară mai interesantă sau pot să mă opresc asupra unui punct care să producă un rezultat mai aproape de realitate. Observați că s-a schimbat și modalitatea de interpretare a temperaturii. Nu mai am în grade Kelvin.
Când nu folosesc panourile suplimentare, le ascund pentru a mări suprafața de lucru.
Dacă țin apăsată tasta Alt și trag de Highlights, am o asemenea reprezentare a zonelor afectate. Și în LR4 se aplică pentru aproape orice control la acest nivel (Exposure, Highlights, Shadows, Whites, Blacks).
Am ales să folosesc peocesarea 2012 pentru că în esență este un exercițiu. Mare parte dintre opțiuni sunt similare în ambele versiuni.
În acest moment vreau să compar cu originalul. Comanda rapidă este tasta Y. De asemenea este o idee bună să mărim imaginea prin Fill sau chiar 1:1 dacă se impune.
Am accentual puțin și zonele închise pentru un contrast mai bun față de subiect și am mărit puțin expunerea. De asemenea am ascuns toate panourile și am intrat în full screen (F), unde am stins lumina (L).
Cred că este deja destul de clară secțiunea Tone. Reset pentru o anumită valoare, click pe numele ei. Reset pentru întreaga secțiune, Alt + (Reset) Tone.
Să vedem mai departe Presence.
Clarity crește claritatea imaginii pe bază de microcontrast. Este ceva mai puțin agresivă această metodă față de un Sharpening clasic, dar nu în orice cadru și uneori poate avea efecte negative dacă exagerăm.
Vibrance și Saturation sunt înrudite, dar cu rezultate diferite. Vibrance reduce/mărește intensitatea culorilor. Saturation controlează cantitatea lor.
Versus
Efectele celor două se suprapun. În general este bine să modificați prima dată Vibrance.
Tone Curve vine în completare. Mulți cunosc acest control sub denumirea de Curves. Puteți identifica zonele asupra cărora lucrează fiecare control. Se poate acționa și cu mouse-ul pe grafic.
În general acest tip de "curbă S" duce la creșterea contrastului.
Sub grafic există un control care modifică zonele afectate de schimbare. El este identificat ca Levels în alte programe, dar aici nu este chiar același lucru.
Dacă vă întrebați de ce există anumite limite între care putem modifica, explicația este destul de simplă. Să nu ajungem la astfel de rezultate.
Desigur nu ne obligă nimeni să mergem atât de departe. Aceste modificări pot fi salvate. Resetarea se face cu Linear.
Pot fi alterate și canalele de culoare, dar aici nu mă interesează prea mult.
Uneori ce nu se potrivește pentru o imagine, poate fi în regulă la alta. Am salvat un preset.
Și îl aplic unui alt cadru. Cred că este prea mult și aici, sunt necesare ajustări ulterioare.
Revin la imaginea inițială și resetez toate modificările făcute în Tone Curve.
Secțiunea următoare ne permite un control avansat asupra culorilor.
HSL - un control și toate culorile asupra cărora pot acționa.
Hue controlează nuanțele. Mai sus am uscat puțin frunzele.
Saturation controlează cantitatea de culoare. Am ratat puțin, Aqua nu trebuia redus.
Cu Alt pot reseta.
Luminance controlează luminozitatea. Am posibilitatea să folosesc un instrument care va modifica mai multe canale simultan în funcție de zona în care îl aplic. Este un avantaj evident pentru că se realizează o corelare foarte bună și culorile sunt identificate automat.
În Color am o culoare cu HSL disponibil individual.
B&W ne oferă posibilitatea unui control ridicat asupra imaginilor alb/negru.
Split Toning pentru imaginile color.
Recunoașteți fiecare control? Pentru a vedea rapid ce modificări s-au produs, fiecare secțiune poate fi dezactivată.
Split toning pentru imaginile alb/negru.
Dacă mai sus nu ați folosit fereastra se selectare a culorilor, o puteți face acum. S reprezintă saturația.
Revin la imaginea color (elimin orice efect de la Split Toning de asemenea) și merg mai departe în secțiunea Detail. Aplic Sharpening cu tasta Alt apăsată. Observați zgomotul care apare.
Dar eu nu vreau zgomot și uneori nici Sharpening aplicat întregului cadru. Pentru a controla ce va fi afectat, am la dispoziția Masking. Nu uitați, tasta Alt apăsată.
Zonele cu negru nu vor fi modificate. Urmează să găsiți un echilibru între setări.
În particular această imagine nu permite o setare foarte agresivă, de fapt nici nu prea ar fi cazul să folosim întâi Sharpening, ci Noise Reduction. De ce sunt poziționate astfel în program este greu de explicat, dar fiind oarecum complementare, contează mai puțin.
Sunt diverse metode de lucru, fiecare e convins că a lui e cea mai bună în mod evident. Nu pot spune că și eu sunt convins, dar pe asta o prefer în urma diverselor teste.
Sunt diverse metode de lucru, fiecare e convins că a lui e cea mai bună în mod evident. Nu pot spune că și eu sunt convins, dar pe asta o prefer în urma diverselor teste.
Am ales o valoare ceva mai mare pentru a observa mai bine efectul. În general 10-20 este suficient.
Pentru RAW, programul va aplica din oficiu 25 la Color și asta determină des ca imaginile din LR să fie mai curate la acest capitol decât cele obținute cu alte programe, inclusiv NX2. Există și în aceste programe un control asupra zgomotului, trebuie doar folosit.
Din ce-mi dau seama controlul pe partea de Noise Reduction nu merge foarte bine în LR4. Voi utiliza LR3 pentru a exemplifica.
Detail ne permite să controlăm nivelul detaliilor și să găsim un echilibru între reducerea zgomotului și păstrarea imaginii la o claritate acceptabilă.
Detail 0:
Detail 100:
Diferența dintre imaginea fără reducerea zgomotului și cea cu Luminance 51 și Detail 100.
Și acum pot încerca Sharpening.
Radius intensifică efectul dacă mărim valoarea. Similar și cu Detail.
Fiind un Jpeg a cărui calitate nu o cunosc prea bine, rezultatele nu sunt deosebite, dar cel puțin să recuperez cât mai mult din ce am pierdut. În general urmăriți să țineți sub control apariția artefactelor (cum sunt cele în zona ochiului aici, care existau deja și s-ar putea intensifica) și amplificarea zgomotului.
Sar partea cu Lens Corrections pentru că îi voi dedica o prezentare separată și merg mai departe la Effects.
Post Crop Vignetting ne permite să concentrăm atenția asupra centrului imaginii de obicei. Evident am exagerat în mod voit, dar sunt situații în care un asemenea efect dă bine. Se poate observa puțin mai sus că există și opțiunea Lens Vigneting. De acolo corectați numai vignetarea produsă de către obiective. Dacă aveți un crop al cadrului și folosiți acea opțiune pentru a crea vignetare, ea (vignetarea) va fi aplicată cadrului original, nu decupajului.
Grain adaugă un efect de granulație care se potrivește mai mult cu imagini monocromatice.
Vă dau un exemplu cu un efect deja salvat cu altă ocazie (prezentarea care a dispărut de fapt).
Este aplicat ca atare, fără alte modificări, vă explic în prezentarea dedicată șabloanelor (Presents).
Orice modificată este salvată automat și imediat, nu trebuie apăsat vreun Save undeva așa cum sunteți obișnuiți din alte programe. Dacă selectez o altă imagine, nu pierd nimic la cea cu care lucrez. Dacă închid programul, nu pierd setările. Toate se află în catalog. Mare atenție, dacă ștergeți catalogul, pierdeți datele aferente imaginilor. Nu uitați să faceți back-up într-o locație externă și poate fi o idee bună să aveți un back-up cu modificările actualizare pentru fișierele editate.
Imprimarea este opțională și o voi aminti pe scurt când ajung la modului Print.
A fost o prezentare lungă, este momentul pentru o pauză acum. Urmează să folosim pensula în următoarea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu